Prin Evul Mediu, in Germania de Vest, in preajma Craciunului, poporul german sarbatorea miracolul acestei sarbatori printr-o reprezentatie, si anume, printr-o piesa de teatru a carei protagonisti erau Adam si Eva, iar tema atotcunoscuta: Facerea Lumii.

Totusi, pe scena de teatru, pentru ca, cadrul teatral sa fie cat mai fidel reprezentat in concordanta cu cel biblic, actorii au ales un brad sa reprezinte Copacul Intelepciunii, de crengile caruia au agatat mere, iar sub marea de coroana vesnic verde, au asezat cadouri si alte bunatati. De atunci, obiceiul de a impodobi bradul a avut loc in fiecare an, de asta data in casele oamenilor, crezand ca arborele cu pricina le va aduce mereu aminte de povestea biblica, cea a lui Adam si Eva. In timp ce merele de pe brad simbolizau pacatul lui Adam si al Evei, culoarea verde a bradului simboliza imortalitatea cuplului.

Asa s-a raspandit ideea de a avea un brad in casa pe intreaga perioada a sarbatorii de iarna, o idee pe care in prezent aproape toate popoarele au imbratisat-o. Azi bradutii nostri sunt impodobiti cu bomboane, turta dulce, globuri, stelute si lumanari, fiecare in parte simbolizand spiritul Craciunului, al caldurii sufletesti si al dragostei de a darui cadouri.

Printre alte simboluri ale Craciunului se mai numara si grandioasa stea care se aseaza in varful celei mai lungi crengi de brad, simbol al sperantei, clopoteii decorativi ce simbolizeaza ochiul omniprezent si lumanarile – un simbol al iubirii sufletesti.